Jesus had a soulstone.

mai 7, 2008

După cum cred că v-aţi dat seama, relaţia mea cu blogging-ul a fost una de (foarte) scurtă durată. A fost interesant să fiu blogger (blegăr pentru unii), dar n-a fost menit să fie. Asta a fost partea melodramatică, plină de suflete sfâşiate şi inimi frânte.

Motivul pentru care am decis să fac acest post de adio e ca să anunţ (pe cei care nu ştiu deja) că m-am reapucat de World of Warcraft, în ciuda tuturor lucrurilor pe care le-am spus în trecut (eram într-o stare de negare, ce Dumnezeu). Am primit cadou de majorat de la prietenii mei Alex, Cosmin, George, Marian şi Petru pachetul Battle Chest şi mi-am (re)început aventurile Azerothiene. Pentru cei interesaţi, Karadras, Orc Hunter, Ofiţer al ghildei <The Dead Can Dance> pe Ravencrest Europe.

Împreună cu mine acum e Marian (Mauhir, Orc Warrior) şi, în curând, Alex (Rogoth, Undead Priest, lua-ţi-ai card mai repede). De asemenea, sper că şi Cosmin, care şi-a şters două caractere de level 70 de la Alianţă, să ni se alăture după ce termină de dat bacul. Ultimii, dar nu cei din urmă, sunt George şi vărul lui, Emil (Galas şi Ximenna), spionii noştri de la Alianţă.

Cam asta e tot pentru acest ultim post. Pentru cei care au chef de discuţie despre WoW sau orice altceva, mă găsiţi in joc cu /w Karadras sau pe Y!M. Ca drept cadou de despărţire vă las această poză cu Karadras şi leii lui, Ace şi Chase.

P.S.: Petru e acum la facultate, aşa că nu cred că o să mai facă nici el vre-un update de acum inainte.


Animalutele lui Alin part II

septembrie 4, 2007

Am mai vorbit cu Alin de hamsterii lui. Nu i-a chemat pe toti Ursulica, a fost si o Bambi si un Ventzi si ceea ce m-a uimit cel mai tare e ca unii din ei cica au murit din cauze naturale. Nu prea cred ca dupa cum povesteste el pare ca ii schimba cam des. In fine poate hamsterii au viata scurta.

 

Ursulica IV era un razboinic. Cum nu-i convenea ceva te musca de deget, pana-n ziua cand si-a infipt dintii in degetul lui Alin care smucindu-si mana l-a dat accidental cu capul de ceva tare, probabil un perete sau de podea.

 

Ursulica V, VI, VII au murit de la sine initiativa, Alin nu a fost implicat, cica si Ursulica VIII, dar nu prea cred ca Alin avea un mod ciudat de a se juca cu el. El ca rasa era veverita de Virginia. Apropo Alin nu a stiut niciodata daca hamsterii lui sunt un el sau o ea. Ursulica asta era pufos tare si cu obrajii mari, baga o frunza de salata toata-n gura de credeai ca acuma o sa explodeze si pe urma o scuipa. Ce s-a gandit Alin cand l-a vazut asa pufos … ia ghici … n-ai sa ghicesti … ca s-ar face plat daca l-ar arunca destul de sus ca sa se lipeasca de tavan. Chiar se facea, parca era o clatita aruncata prea sus. Intr-o zi bineinteles ca si-a dat sufletul si acest Ursulica. Alin spune ca din cauze naturale, dar poti sa sti, poate ….

 

Papagalul l-a pierdut probabil cum pierde multa lume papagalii, pe geam. Cred ca a fost cel mai norocos dintre animalutele lui.

 

Veverita a gasit-o intr-o drumetie cu parintii. Era lovita saraca si au luat-o sa o faca bine. Bineinteles ca Alin a inceput: Mami, mami putem sa o pastram , te roooog , e asa dragalasa , te roooog !!!! Au pastrat-o, dar mai aveau din concediu asa ca au pus-o sub pat intr-o cutiuta. Pana la sfarsitul sejurului a ros patul de a trebuit tatul lui sa scoata bani din buzunar pentru un pat nou. A fost reabilitata in natura.

 

Cainele era de fapt al mamei lui si deja era mos cand a venit Alin pe lume. El chiar a murit de batranete, iar liliacul il gasise intr-un colt mai intunecat in scara, dar l-a dus repede la loc ca facea ca toti dracii in cutia in care la pus si se speriase mama lui.

 

Testoasele nu mai stie ce s-a intamplat cu ele, dar pisica bunici a avut de suferit. Intr-un an in care a plecat cu toata familia la mare testoasele au picat in grija bunicii. Cand a adus Alin acvariul cu testoase, pisica bunicii pe nume Pamela cam dadea tarcoale de radea de el bunicasa ca nu garanteaza ca vor supravetuii testoasele Pamelei. Cand s-au intors din concediu testoasele erau bine merci, Pamela murise. Acuma poate te gandesti ca erau vreun soi de ninja turtles si au scos sabiile si au batut pisica. Ei bine nu erau. Cand au vazut ca pisica se apropie prea mult ele s-au bagat in apa. Pisica dupa ele. Acvariul era destul de inalt si pe jumate cu apa asa ca s-a agatat de margine acvariul si incerca sa le pescuiasca cu ghearele. La un moment dat a alunecat in apa ramanand agata cu picioarele din spate de marginea acvariului si cu capul in apa. Acolo si-a gasit sfarsitul.

 

Cu pestii a inceput de la un bol mic cu un singur peste pana cand a ajuns la ditamai acvariul plin de fel de fel de pesti. Unul din pestii care au locuit in bol ii placea sa sara si sarea pana cand ajungea pe covor (eu cred ca uita Alin sa-i pompeze oxigen si se sufoca, dar e doar parerea mea :) ) ). Ca sa nu mai sara asta tatal lui a pus un geam peste bol. Noaptea. Toata casa dormea. Se aude un zgomot BUF, inca o data BUF, BUF si aluneca geamul si se sparge. A venit tasu, a luat frumos pestele de pe covor, l-a aruncat in wc si a tras apa.

 

Pesti din acvariul mare o duceu bine. Aveau pompa automata, mancare din belsiug, explorau misterele vaporului fals scufunfat din mijlocul acvariului, nimic nu putea sa le tulbure viata in micul lor paradis. E nuuuu. Iar a plecat familia in concediu. De data asta trebuia sa aiba grija bunicul lui. Nu avea mare lucru de facut.Trebuia sa vina la cateva zile sa le dea de mancare. A venit omul o data, de doua ori, a treia oara le-a pus toata mancarea cat sa aiba pentru o saptamana. S-a gandit ca o sa manance singuri cand o sa li se faca foame si s-a pus la tv. Il deranja pompa de la pesti asa ca a scos-o din priza si a uitat de ea. Cand a venit familia din concediu pesti erau toti cu burta plina in sus.

 

Cam astea au fost in mare animalutele lui Alin. Acum e mare si cu mai multa minte si vrea sa-si cumpere un chow chow pe care sa-l cresca, sa-l educe si mai important sa faca singur curat dupa el. Eu ii dau o luna pana cand il vinde :) ).

 

 


Tu-i netu’ meu

septembrie 4, 2007

Azi iar mi-a cazut netul. La 10 cand am deschis pc-ul nu mergea. A pornit pe la 13. De ce nu mergea ? Simpluuuuuuu , a plouat noaptea. La fiecare ploaie cu fulgere pica netul, se arde vreun switch sau un cablu ce uneste switch-urile se incapataneaza sa mai mearga. Deja cand ne mai prinde ploaia pe afara eu si cu Alin ( are net ca mine ) incepem sa radem ca sigur ne-a cazut netul si in scurt timp apare voinicu’ nostru de 1.5 m de la firma, sa-l repare.


Crave

august 28, 2007

crave1.jpg

Inca o recomandare de site ce merita adaugat la bookmarks. Crave este un blog creat de cei de la Cnet (Gamespot, Gamefaqs, Download.com) axat pe prezentarea tehnologiei de ultima ora. Fie ca sunteti interesat de ultimul model de iPod sau de motocicleta care ruleaza pe baterii, Crave merita din plin.


Why keep going?

august 28, 2007

bishop.jpg

Un scurt mesaj de la un alt ex-WoW player.

Salut! Sunt Alex, un prieten de-a lui No Stress, Vodun, Marian, Alin si Cos. Obisnuiam sa joc World of Warcraft fiind tipul acela de jucator care era in stare sa nu se mai duca la scoala pentru ca  nu a putut sa se joace WoW cu o zi inainte sau care nu dormea noptile pentru a face level. Am realizat ca toate acestea ma faceau sa imi pierd putin cate putin, zi dupa zi legatura cu viata reala. Prietenii (cei care nu jucau WoW) incepuse sa nu ma mai invite in oras sau sa ma considere dependent de acest joc si chiar eram. Dupa cateva luni bune de jucat am atins si level 70 (maxim). Incetul cu incetul, cu fiecare ban dat pe carduri, a inceput sa mi se faca ‘’scarba” de acest joc. Ultima picatura a venit anul acesta (parca anticipam ca tabara ma va schimba si asa a si fost). In tabara am redescoperit ce imi placea sa fac inainte sa ma apuc de jucat. Am redescoperit fotbalul, iesitul cu prietenii si am inceput sa ies in oras cu fetele din clasa de la mine. Cand m-am intors am observat ca puteam face TOATE lucrurile astea si aici in Braila. Am inceput sa le fac ca inainte si e foarte foarte frumos…nici nu se compara cu statul in casa in fata monitorului injurand si ofticandu-ma din cauza unui joc. Azi ,o data pe care o s-o tin minte, 28.08.2007 am dezinstalat WoW-ul, rupt si aruncat la gunoi tot legat de WoW (mai putin CD-urile, nu m-am hotarat inca daca sa le arunc sau nu). Si as vrea sa va spun ca mi-a luat ceva timp sa imi fac curaj ca sa fac asta. Dupa ce am facut-o m-am intrebat ” Ce o sa fac acum?”. Am piedut atat de mult timp, note si chiar ore de somn pt acest joc.

 

Goodbye, World Of Warcraft! It was fun…

 

P.S:”To all you gamers: STAY AWAY FROM THIS FREAKING GAME ,its more addictive than cocaine”!!

 

Eu nu pot sa-ti spun decat “Welcome to the club!” si “Ma bucur ca ai avut vointa sa renunti.” Sper ca acum ai inteles de ce eu am renuntat inca de pe emulator si am refuzat sa trec la serverele oficiale. World of Warcraft e un joc grozav. Singurul lucru rau la el e ca e PREA grozav. Te acapareaza cu totul, nu te mai lasa sa te opresti. Cand renunti, simti un gol in suflet, si regreti acele ore, zile, nopti si ani petrecuti in joc, persoanele pe care le-ai cunoscut si prieteniile pe care le-ai legat. Insa amintirile frumoase vor ramane mereu cu tine, si lectia de viata o vei avea mereu in minte.